Foaie verde sărbatoare, ştiri cu Moşu`n numar mare

Bongiorno! Bon venito la Ştirilo Italiano! Azi avemo multo subiecto despre Moş Crăciuno! Eee...primero..un preot din Italia, vrand sa arate cat de “italiano vero” este, spre deosebire de Mos Craciun, a nefericit zeci de copii, spunându-le că Moşul nu există! Aceasta s-a întâmplat în timpul unei mese oferite de Biserică, fapt care i-a supărat foarte tare pe copii. Adânc pătruns de simţul datoriei creştineşti, şi probabil de filmele americane cu Grinch-care-fură-Crăciunul, el nu s-a putut abţine să nu dea in vileag tot „adevărul”:‘Le-am spus că Moş Craciun este o inventie care nu are nimic comun cu istoria crestina a Craciunului’, dorind sa fac o separazione clara entre realitate si ficţiune...fără să ştie însă că...ficţiunea nu-i minciună! Părinţii indignaţi l-au acuzat in ziarul local de distrugerea Crăciunului, şi pentru că a fost rău, moşul nu ii va mai aduce probabil nimic.
Că tot vorbim de distrusul Crăciunului, de data asta vinovatul a fost chiar un Moş Crăciun din Noua Zeelandă, care în timpul unui concert s-a trezit înjurând fără să-şi dea seama, vrând să spună „mulţumesc” în limba norvegiană. Directorul orchestrei a explicat că, din cauza unei „probleme de dicţie”, încercarea moşului de a spune „Takk” a eşuat într-un..cuvânt care începe cu F şi se termină cu „uck”.


În Marea Britanie, Moşul trebuie să participe la un curs de protecţie a muncii, unde este instruit cum să stea corect pe scaun, pentru a nu suferi leziuni susţinând greutatea copiilor pe genunchi, precum şi privind căratul tolbei şi evitarea herniei; nu se pomeneşte însă nimic despre partea cu săritul pe horn...

Noi sperăm că moşul a ajuns cu bine, sănătos la voi şi anul acesta, dar pe viitor...


Cam atâtea cu Moşul..că până spunem toate poveştile ne prinde anu' nou. Dacă mai aveţi voi altele, lăsaţi-le la commenturi:)

Foaia verde a cărţii [ 8 ]

Aproape vară


Era aproape vară atunci,
era aproape vară, cu siguranţă,
credeam in vară şi o aşteptam,
mă gandeam ziua şi noaptea
ce vară dezlănţuită va fi,
era aproape vară şi nu ştiu ce s-a întamplat,
am dormit prea mult, poate, visand
şi e aproape iarnă acum


O. Paler

Foaie verde de Crăciun, se citeşte in Ajun

Christmas Glitter Graphics




Sărbători fericite şi din partea noastră, multă sănătate şi să vă aducă Moşu tot ce vreţi şi ce nu vreţi:))
Revenim cu posturi noi. Promitem:)



Colinde - Linu-i lin - STEFAN HRUSCA
Vezi mai multe video Diverse »

Şi acuma că tot e Craciun, haida cu ştiinţa

Ştiaţi că:

Ideea ornarii cu lumanari aprinse a aparut in Germania in secolul XVI.

Englezii mai traditionalisti obisnuiesc sa puna in varful bradului drapelul Marii Britanii.

Vechii egipteni obisnuiau sa impodobeasca un palmier de Craciun (pe 22 decembrie). Mai tarziu obiceiul a fost preluat de catre romani, care au inlocuit palmierii cu brazi.

Anual se produc peste 1,8 miliarde de cutii de bomboane de pom.

1 din 3 persoane au timp pentru cumparat cadouri abia in Ajun.

Foaia verde a cărţii [ 7 ]

Perplexitate






Tu spui, liniştit: "adevar"
Ei se uita la tine şi tac,
fără să priceapă ce vrei,
dar pentru că sunt oameni educaţi
intreaba: "Cat costa?"
Tu le araţi mainile goale,
dar ei nu mai pricep gestul demult
şi, nedumeriţi, dau să plece.
Tu alergi şi le spui: "speranţă".
Politicoşi, ei se opresc şi te intreaba
incă o data: "Cat costa?"
Iar tu nu ştii ce valoare are speranţa. Şi taci.



Octavian Paler

Dragi cititori,

Câţi aţi mai fi rămas de când ne-a înghiţit gaura neagră de pe blog, dorim să ne cerem scuze. Nu vom spune că ni s-a luat curentul, că n-am plătit factura la internet, că ne-a furat reparatorul PC-ul, dar...există o explicaţie, pe care sperăm însă că nu ne-o veţi cere...

Sperând că am primit iertare, să vă vorbim despre subiectul nostru de azi. Ei, nu chiar de azi, că s-a petrecut, de fapt ieri, când, în scop profesional, am mers la un...magazin pentru developat poze. Doar că nu ştiam ce ne aşteaptă...şi cine mai ales.

Având de scos o singură imagine, am pornit cu speranţe mari, ca fotbaliştii care-şi subapreciază adversarii, şi ne gândeam deja ce vom face după cele max. 5 minute pe care le vom petrece aici. În schimb, iată cum au decurs lucrurile: Intrăm, nebăgate în seamă de nimeni, ne postăm cu subînţeles la tejghea, şi ne adresăm într-un final "developatorului". Acesta se întoarce lent, priveşte de două-trei ori în altă parte, şi se întoarce graţios şi înspre noi. Îi înmânăm obiectul muncii, adică stickul pe care se aflau pozele, şi....aşteptăm. Şi aşteptăm. Mai aşteptăm un pic.

Hai să ne uităm la albumele expuse! Hai să admirăm şi tablourile de pe pereţi. A, uite un stand cu felicitări...Apoi ne-am luat de un stand cu modele de cărţi de vizită, atribuindu-le şi virtuali posesori. După acest exerciţiu de imaginaţie, între câteva priviri aruncate stimabilului, ne-am uitat încă o dată la albumele cu bebeluşi, miri şi surferi care se strâmbă, ajungând chiar, în pană de alte lucruri, să citim ghemuite regulamentul, precum şi datele care privesc consumatorii din acel magazin. Consumatori, care, (dacă nu sunt ca noi, şi nu s-au născut cu un exces de neuroni de tocat) se duc unde altundeva decât la „Protecţia” lor. Am continuat însă cu un mare calm, când ne-am dat seama că sigur suntem la emisiunea aia de pe Mtv, „Boiling points”, unde dacă rezişti să nu strigi/înjuri/baţi pe vânzătorul care îşi bate joc de tine în ultimul hal, primeşti 100 de dolari. Şi dă-i cu miri, dă-i cu bebeluşi, dă-i cu cărţi de vizită şi cu tablouri. În lungul timp avut la dispoziţie, am mai avut o revelaţie. Probabil, asta era parte din politica magazinului, şi era modul lor de a-i face pe clienţii veniţi strict la developat, chiar şi o SINGURĂ poză, să le cumpere produsele şi să le umfle încasările.

Doar că treaba a devenit cu adevărat suspectă când ne-am dat seama că nici măcar la Boiling points nu se stă atâta...Domnişorul ne-a răspuns într-o doară că schimbă hârtia fotografică şi ne scoate şi nouă imaginea că...vreme, trece vreme vine, servesc pe toţi în afară de tine;))...ŞI astfel, după aceste minunate momente, în care ne-am plimbat ca leii în cuşcă, am primit şi poza. Doar că noi, ne-am hotărât să le „dăm clasă”, şi am mai stat câteva minute, căci doar uitasem să ne uităm pe un album expus.

Culmea era că vânzătorii ne mai şi bârfeau în maghiară, crezând că nu înţelegem. Şi astfel, am realizat, în anonimat, recordul de rezistenţă la nesimţire, care nici la emisiuni specializate nu se atinge.

ps: tot procesul acesta de developare a durat 40 de minute (am cronometrat ) timpul maxim de fierbere la "boiling points" e de vreo 30 de minute (foarte rara situatia ). deci...am rezistat eroic!