25 septembrie, 2008


Dragi enoriaşi,

Ne-am adunat astăzi aici să celebrăm botezul nou-cusutei poşete Chanel de piciooorr, un exemplar mutant al speciei sale, dar care se va integra cu siguranţă uşor în colectiv, în cadrul societăţii noastre mondene. Acum e doar mai greu, când trebuie să suporte toate privirile intrigate ale uncoolilor depăşiţi de trend care nu au mai văzut aşa ceva, şi pe cele invidioase ale fetelor fine la care încă nu le-a sosit comanda de la Paris.

Din păcate, ne vom aduna curând să celebrăm trecerea în nefiinţă a celui care a fost Luis Vuitton, designer francez clasicist, dar asta este...e vremea avangardismului şi trebuie să se acorde microfonul noii generaţii( colecţii)...Asta pentru că analiştii vestimentari preconizează că în viitorul foarte apropiat, geanta pe umăr îşi va da obştescul sfârşit după ce, de la atâta avangardă chanalistă, va da în criză mai ceva ca America. Aşa că nu-i va rămâne decât să-şi reorienteze politica şi nenea Luis, şi ne vom căra cu toţii jenţile în picioare...şi vom creşte ratingu' spitalelor cu glezne rupte şi sucite. Mai lipsesc pantofii de mână şi sutienele de genunchi şi ţinuta e gata!

În orice caz, poşetuţa noastră şi-a găsit naşu'. Şi cu ocazia asta îi facem şi un cadou de botez, o cristelniţă "Canal", în care să intre şi să nu mai iasă.


Slujba s-a încheiat, dragi enoriaşi. Dacă vreţi să ajutaţi blogul, faceţi o donaţie la secţiunea comentarii. Şi Dumnezeu să vă ajute.
Poşeteee tuturooorr!

Amin.

14 septembrie, 2008

Foaie verde de statuie, snobismu-i bătut în cuie

Dragi cititori,

Ştiţi câte statui ale libertăţii sunt în lume? Vă spunem noi: trei. Una în New York, una la Paris, şi alta pe strada Făcliei, în Oradea. Dintr-un acces de snobism, prost gust şi totală lipsă de autenticitate, un român s-a gândit sa-şi înalţe în faţa casei sale o astfel de statuie americana pe persoana fizica. El şi-a asortat şi casa statuii de un albastru metalizat, aflat probabil in tendinţe la momentul turnării ei.

Să le luăm pe rând.Statuia Libertăţii din New York este un monument în portul „Liberty Island”, plasat în anul 1866 la intrarea portului pe insulă cu scopul de a transmite călătorilor sosiţi salutul de bun venit pe pământ american. Statuia reprezintă zeiţa libertăţii care stă cu un picior pe lanţul rupt al sclaviei. În mâna dreaptă ea are o făclie cu flacăra aurită. Pe capul zeiţei se află o coroană împodobită cu şapte fascicole de lumină care simbolizează cele şapte mări şi continente, statuia fiind un cadou al Franţei făcut SUA cu ocazia aniversării în anul 1876 a 100 de ani de la declararea independenţei Americii de Nord.

Cea din Paris este o copie mai mică a celei din portul american, păstrând aceleaşi simboluri.
Însă replica orădeană are o cu totul altă semnificaţie, strălucind în faţa unei viloace ca o statuie a snobismului, şi a libertăţii lui.

Când i-am întrebat pe proprietari de ce au recurs la asemenea obiecte de decor, ei ne-au răspuns în stil tudorchirilian: "AMERICANII-S DE VINĂ.../.......". Dacă nu erau ei, nu se ajungea niciodată la asta, dar sigur găseam noi alte forme de manifestare si etalare. Mâine-poimâine vor răsări turnuri Eiffel şi coloane ale infinitului prin grădini...

Şi acum, vă provocăm la un sondaj: Ce monument v-ar plăcea să aveţi în curtea din faţa casei? Noi am vrea o statuie a lui Vlad Ţepeş, la vremurile în care trăim...Dar una cul, care să cânte în acelaşi timp: "Ce bine-mi pare că ai luat ţeapă..."

10 septembrie, 2008

De data asta ne-a scapat Hristos...da`...data viitoare cine ne scapa?


Dragi cititori,

Va invitam sa votati la acest sondaj candidatul preferat la salvarea lumii. Grabiti`va deoarece cand zilele de votare se termina e gata si calendarul mayas. Adica, mai pe romaneste: Crapam! Asa ca haida cu votarea pana nu vine inmormantarea!

09 septembrie, 2008

Murim sau nu murim?


Dragi cititori,

Va anuntam cu regret ca acesta s-ar putea sa fie ultimul post publicat de noi pe acest blog..sau ultimul lucru pe care il cititi dvs inainte sa ne inghita pe toti marea gaura negra. Sau, de ce nu, mica gaura neagra care se va mari destul de mult incat sa ne inghita pe toti (ca e lacoma, fir`a`r a naibii de gaura care este si neagra pe deasupra)
Se pare ca maine, 10 sept, va avea loc testul ce va precede inceputul oficial al sfarsitului lumii programat pe 21 octombrie. Toata nebunia asta e de fapt o simulare a Big Bangului, pentru a se gasi ceea ce se numeste "Particula lui Dumnezeu" (asta e punctul care mai lipseste sa fie pus pe j in fizica cuantica).
Bineinteles, ca o data ce s-a pus problema sfarsitului lumii au inceput toti sa vorbeasca pe la televizoare si prin ziare (si pe bloguri, normal). Si uite cum fac altii bani din asta, speriind poporu`. Ar trebui sa iesim toti in strada sa tipam: Cu televizoruu, ati mintit poporuuu! Bine..asta in cazu in care nu dam coltu toti. Iara daca o fi sa murim...asta este, fratilor..noi ne-am facut`o cu mana noastra. Lucru manual. Oricum...hai sa privim si partea buna a lucrurilor. Ne iarta Doamne Doamne de data asta si nu crapam. Macar avem la ce sa ne uitam pana la experimentu urmator, ca doar multimea vida tv in frunte cu ddd o sa aiba frate subiect de crescut ratingu pana la urmatoru experiment de genu asta.
Sincer....pe noi cel mai rau de doare altceva: ca avem bilete la concertul lui Edvin Marton pe 17 la Cluj. Daca se formeaza gaura si ne inghite am sfeclit`o ca nu mai mergem nicaieri.
Si acuma...daca tot e gata cu lumea asta, apreciati si voi ca noi ne petrecem ultimele ore publicand articole si lasati macar un comentariu in care sa ne povestiti ce ati regreta cel mai mult daca ar fi sa muriti maine :)). A da, si urati`mi la multi ani anticipat ca nu mai apuc ziua mea de nastere care e pe 11 (Toblerone). Cam atat. Noi oricum gandim optimist.
ZAMBITI! MAINE VA FI MAI RAU...macar acuma avem curent...daca ne inghite gaura neagra am sfeclit`o ca nu o sa mai avem nici lumina

Toble si Cozo

08 septembrie, 2008

Frunză verde de fineţe, cine vrea de-aici să-nveţe

Doamnelor şi domnilor,

Bine aţi venit la ştiri. O fată fină, proprietara unui Hummer H5, a accidentat grav un copac zis Sequoia Giganteea, care staţiona regulamentar. Acesta găzduia o specie unică de bufniţă, domiciliată într-o scorbură. Victima (copacul), a tăcut, cu înţelepciunea lui de sute de ani, dar iată ce a declarat fata:
"Băi păpuşă, deci să ştii că eeeeuu...(mestecă guma, face balon, şi îl sparge) tocmai vin de la salon.Mi-am făcut un tatuaj (scuipă) şi mă duceam acasă. Ascultam linistită timbaland şi mâncam o ceafă de porc şi dintr-o dată mi-a sărit cu copacu ăsta uncool în parbriz" (scuipă seminţe, se scobeşte între dinţi, îşi suflă nasul, duhnind a ceafă de porc cu cognac).
Oricât de reală ar părea, această ştire este fictivă, însă ilustrează tipul nou de femeie independentă, puternică, impunătoare, dar în acelaşi timp suavă şi delicată. Limbajul lor (verbal şi non-verbal) foarte raFINat, îl observi peste tot: pe stradă, în malluri, la tv, asortat unei îmbrăcăminţi elegankitchoase care îţi taie răsuflarea.
Cum orice turmă îşi are ciobanul, şi fetele fine îşi au liderul lor spiritual, nimeni alta decât femeia originală, femeia adevărată, şi femeia perfectă, NIKITA, pasionată de artă , de estetic, de sculpturile lui Mozart şi muzica lui Brâncuşi. Admiraţi-o aici, pe femeia independentă, care "gândeşte mult","iubeşte şi oferă sentimente în acelaşi timp", cum vă oferă clipe tandre în cada cu spumă inspumată. "Cu adevărat femeie ,doar pentru postul acasă tv":

Vreţi să vă convertiţi şi voi? Nici o problemă.Vă spunem noi cum.
"Cum să fii o fată fină":
Regula de aur: să ştii să faci ceafă de porc
2.să te îmbraci fin
3.să ai cel puţin 4 tatuaje
4.câte 1 kil jumate de silicon în fiecare..mamelă
5.să îţi placă să faci dragoste romanţată, nu sex
6.să conduci o maşină gingaşă şi suavă ca asta:








7.şi nu în ultimul rând, să ai un limbaj adecvat.

Cu prima regulă vă ajutăm noi, ca fete fine ce suntem, cu restu' descurcaţi-vă singuri/singure:

Ceafă de porc la grătar

Ingrediente:
1 garf (cam 2 kg), 3-4 boabe ienibahar, 1 căţel usturoi, ½ linguriţă boia de ardei, câteva boabe coriandru, sare, puţină grăsime

Dificultate: redusă


Mod de preparare:

Carnea (fără să fie spălată) se şterge bine cu un şervet umed, se sărează, se freacă cu usturoiul pisat şi mirodeniile. Se aşază într-un castron şi se lasă sa stea astfel 3-4 ore. Apoi se presară peste carne boiaua de ardei şi se aşază pe o tavă unsă cu grăsime. Se dă la cuptor la foc rapid 30 minute, apoi se face focul potrivit. Se ţine la cuptor 1 ½ oră. În timpul frigerii, se stropeşte din când în când cu zeamă din tavă. Se taie felii, se aşază pe farfuria de servit, se stropeşte cu zeama din tavă, strecurată şi se serveşte cu cartofi prăjiţi, salată sau gogoşari şi castraveciori în oţet.

Mod de servire: rece

Cum v-am obişnuit, vă spălăm păcatele după postul nostru profan cu o muzică bună:








Nu in ultimul rand, dorim sa le spunem LA MULTI ANI tuturor celor care poarta numele de Maria. Fetelor, multa sanatate va dorim si nu uitati sa fiti fine in continuare!

04 septembrie, 2008

Foaie verde multumire, de la `epure primire


Dragi cititori,


Acest articol îi este dedicat unui mare fan de al nostru (`epurele anonim), care a făcut un gest foarte frumos, contribuind la estetica blogului nostru.

Să vă lămurim acum: treaba stă cam aşa: `epurele nostru, s-a gândit să ne ajute puţin, aşa că ne-a trimis două poze pe mail ca sa le punem pe blog. Din păcate nu am reuşit să punem decât una, dar pe cealaltă o vom ataşa articolului ăstuia.

Cu ocazia asta vrem să îi transmitem mulţumirile noastre (îţi suntem datoare pe viaţă), nu doar pentru poze, ci şi pentru faptul că ne citeşte şi ne încurajează în ceea ce facem. Tot el este cel care ne ia mereu premiile la concursuri:P (ştim, că îţi suntem datoare cu ultimul film). Ne bucurăm că munca noastră este apreciată, şi sperăm că nu o să vă dezamăgim în continuare.



Mulţumim încă o dată!
echipa esteticii:)

02 septembrie, 2008

iMania

Odată cu valul de căldură care s-a pogorât asupra plaiurilor mioritice a avut loc lansarea popularului “aifon trei ge” pe data de 21 August spre surprinderea (ne)cunoscătorilor inhabitanţi ai Marii Valahii. Acest eveniment a stârnit mai mult decât atenţie în rândurile gloatei dornice de gadget`uri cât mai accesorizate şi strălucitoare.

Ca şi orice alt eveniment “monden” care face valuri prin morena Europei acesta nu a adus nimic nou în afara de o îmbunătăţire sesizabilă a unei versiuni de telefon deja cunoscută în întreaga lume. Pentru a elabora tema vom cita unele exemple scrise ale unor oameni de la faţa locului: “Vă scriu live din Orange Concept Store din Calea Victoriei. Atmosfera este una liniştită fără prea mult deranj. La ora 0.00 s-a dat drumul înăuntru, mai întâi presei şi apoi clienţilor cu comenzi cu bonuri de ordine. Sunt în jur de 300 de persoane. Preţurile sunt cele pe care le ştiţi. Sunt multi fiţoşi cum bănuiam care se şi abonează.” Un alt exemplu ar fi: “Am fost la lansarea iphone în Timişoara. Pe la 10.45 erau deja aprox. 20 de oameni. Pe la 11.30 a început să vină lumea. Au fost cam 60-70 de persoane în total. După ce băieţii de la Orange au împărţit pliante cu preţurile abonamentelor câţiva s-au răzgândit în a mai cumpăra. Mulţi veniţi doar pentru show ca şi mine. La 12 au venit nişte băieţi cu 2 Q7 din care au scos primul telefon. Cel mai interesant e că primul client a fost un domn în vârstă de aprox. 50 de ani… şi multe fete J. Cred că în noaptea asta vor vinde maxim 30-40 bucăţi.” Spre surprinderea noastră, lansarea nu a fost la fel de incitantă ca şi lansarea noii game de chiloţi cu cristale Swarovski marca Cătălin Botezătorul în ciuda faptului că pentru a fi “trendy” un telefon nu are voie să-ţi reflecte chipul mai mult de un anotimp. Pe străzile orădene noul telefon îşi face deja simţită prezenţa în mâinile domnişoarelor proprietare de maşini luxoase ( ce e aia common-rail? O_o ) precum şi în buzunarele aglomerate de capital muncit cinstit ai unor baroni “Puertoricani”.

Dacă tot vorbim de prezenţa acestui telefon, putem relata întâmplare agasantă şi oarecum tristă. Subsemnatul alături de câţiva prieteni într-o perindare printr-un mall am aruncat privirea asupra unui posesor de iPhone 3G recent cumpărat, proprietar în jurul vârstei de 16 ani îmbrăcat în stil “Când am bani şi o duc bine, nimeni nu se ia de mine” care îşi exacerba haotic degetele asupra display`ului fin împreună cu acoliţii săi invocându-l pe infaimosul Gutza pe micul ecran al telefonului. Pe măsură ce starul manelist se flagela “vis a vis” de fanii exaltaţi, indignarea noastră atingea nivele apogeice faţă de acest paradox care urmează să ia amploare în această ţară. Din păcate utilitatea accesoriului este limitată de gândirea obtuză a nativilor şi totodată suferă de un regres al Brand`ului… ( who the fuck is Steve Jobs? ). Ca o concluzie, noul produs Apple se adaugă listei noutăţilor în materie de modă, noutăţi care sunt abuzate în prostie şi rareori folosite în scopuri nobile.




Vlad si Vali

ps: click pe poza de sus să puteti citi şi mesaju`:)